Sunt oameni care vin în viața noastră să ne ofere motive să trăim. Sunt oameni care ne fac să suferim mult. Sunt oameni răi pentru unii și care înseamnă totul pentru noi. Și fiecare om rămâne ca o rană, ca o nemulțumire sau pur și simplu ca o amintire plăcută. Ei ne provoacă, ne fac să ne schimbă, să trăim mai intens, să cedăm, să luptăm. Și după ei nimic nu mai e la fel.Dar sunt și oameni care vin în viața ta și te fac să uiți tot ce a fost înainte de ei. Ei nu îți vor cere nimic, nu te vor provoca să te schimbi, nu te vor face să suferi. Ei pur și simplu vor fi și prezența lor va fi un motiv de schimbare. Ei îți vor aduce liniște și asta va face diferența. Vei uita cum e să trăiești de pe azi pe mâine, cum e să te zbați pe uscat, cum e să iubești pentru doi. Vei fi fericită și nu că vrei sau că te impui să fii așa, ci pentru că vei simți asta. Vei înțelege cum e să ții cu adevărat la cineva fără să trăiești cu trecutul. Vei învăța să iubești din nou, cum e să-ți fie dor după câteva minute, cum e să vrei să păstrezi omul de alături pentru toată viața. Vei ști cum e să fii împlinită.El va veni simplu. El e genul de bărbat care nu se lasă neobservat, dar căruia nu-i pasă de atenția lumii. El va veni sincer, nu-ți va promite nimic, dar îți va oferi totul. Va ști că doi luptă, doi construiesc, doi sunt fericiți. Nu îi va păsa cine a fost înaintea lui, dar îi va păsa de trecutul tău. Va ști că amintirile tot sunt o parte din tine. Așa că te va înțelege, te va susține și va reuși astfel pas cu pas să te cucerească. La început va fi o aventură, apoi un om de suflet, apoi fără el nu îți vei imagina viața. Și toată emoție asta nu va fi un truc. Nici o tresărire de moment. Așa el va lua locul trecutului. Așa va veni o zi în care pur și simplu vei uita. Fără eforturi, fără să mergi la psiholog sau să te consoleze prietena cea mai bună. Vei uita pentru că vei trăi cu prezentul, cu el.În viața fiecăruia dintre noi va fi un om care te va învăța cel mai frumos lucru: să uiți tot ce a fost până la el. Ai da orice să mai păstrezi alături mirosul ei sau parfumul lui. Ai vrea să-i îmbraci cămașa dimineața și el să-ți spună că arăți amuzant. Sau să te apropii de ea pe la spate și să o săruți pe gât, în timp ce face cafeaua la bucătărie. Ai da orice să știi că încă ești parte din acel tot întreg, că încă mai ai motive să îmbraci cămașa sau să faci cafeaua și că el sau ea țin la tine cu adevărat. Iar alți oameni, trecând pe lângă voi, vor șopti: „vai ce pereche frumoasă.” Ar fi fost frumos să se întâmple, dar e prea târziu. Omul atât de drag ție te-a înlocuit cu altcineva.Și în acel moment greu apare adevăratul test al dăruirii de sine, când nu știi ce să faci: să-l urăști din tot sufletul pentru că a călcat peste toate visurile voastre sau să păstrezi acel „timp în doi” în inima ta? Să-l implori să rămână sau să alungi orice amintire legată de acel om? Să plângi sau să să spui că așa a fost să fie? Oricare nu ar fi decizia, e trist. Încerci să dai vina pe tine, să-ți amintești unde ai greșit, ce nu ai făcut corect, unde s-a pierdut acel fir al înțelegerii. Și-ți dai seama că în această ecuație rolul tău a fost exclus din start. Nici măcar nu ți-a permis să ai o vină anumită. Pur și simplu a luat toate amintirile voastre și le-a înlocuit cu alte amintiri.Se întâmplă. Pur și simplu se întâmplă să nu mai vrea să fiți împreună. Se întâmplă să fie prea indiferent, laș, el să vrea mai frumos, ea să vrea pe altul, el să fie indecis, ea să fie încă dependentă de trecut… asta mai puțin contează în acest moment. Contează că s-a întâmplat. Și contează ce faci tu după ce s-a întâmplat. Suferi? Continui să iubești o umbră? Implori? Taci? Zic să nu faci nimic din toate astea. Pentru că ele te leagă involuntar de acel om. Zic să îți resetezi valorile, trăirile, gândurile și amintirile toate și să percepi acel „timp în doi” ca o experiență. O lecție de viață pe care niciodată nu o vei mai repeta. Începi să trăiești din nou sau continui să trăiești altfel. Și nu încetezi să speri că într-o zi vei întâlni omul care nu te va înlocui niciodată cu nimeni.Fiecare om a simțit cel puțin o dată în viață cum cineva drag l-a înlocuit cu o altă persoană. Asta e partea cea mai tristă în dragoste. E tristețea unui sfârșit și fericirea unui nou început.
Iulia si gandurile 