Nu poti…


Maturitatea e plină de experiențe, lecții, regrete, amintiri frumoase și mai puțin frumoase. Tot ce ai acumulat din trecut, trăiri sau greșeli, te-au ajutat într-un mod frumos și firesc să fii omul de azi. Și de foarte multe ori se întâmplă ca trecutul să-ți lase multe frustrări sau clișee de care cu greu te poți lăsa. Îți construiești păreri sau priorități pe baza la ceea ce ai trăit, ai simțit și ai greșit. Iar unele nu sunt corecte. Ai vrea să-ți schimbi viața, ai vrea să ai pe cineva alături. Ai ajuns la etapa când înțelegi că un om e împlinit cu sine atunci când are omul potrivit alături.E normal să-ți dorești să fii fericit, să ai o familie, o casă și copii frumoși. La fel de normal e să cauți pe acel om care să fie compatibilitat cu tine, între voi să fie chimie și înțelegere. E corect să ai așteptări și pretenții. E frumos să vrei să fii iubit. Dar egoismul pe care îl ai trebuie să-l controlezi, să fie limitat. Trebuie să oferi și tu la rândul tău fericire acelui om pe care îl vrei.Ca să poți face alt om fericit, trebuie mai întâi să fii împăcat cu tine însuți. Atunci când te decizi să te implici într-o relație trebuie să fii convins că dorești acest lucru și că ești pregătit. Nu lua totul ca o joacă sau ca o simplă încercare. Astfel vei fi demonstra că ești pierdut într-un spațiu compus din multe întrebări, temeri și nu ai încredere în tine. De fiecare dată când totul va lua sfârșit vei rămâne dezamăgit. Dezamăgirile în cazul ăsta apar din cauza faptului că nu ți-ai asumat consecințele faptelor tale.Nu poți da fericire cuiva dacă nu ai destulă și pentru tine, suferind și legându-te de clișee. Căutând imposibilul și dorindu-ți fapte irealizabile. Atunci ești incapabil să poți faci pe altcineva fericit, starea ta de spirit te va da de gol. Unui om îi poți oferi o viață frumoasă alcătuită din amintiri și zâmbete care îi vor aduce zâmbetul pe față, doar atunci când ai acceptat tot ce s-a întâmplat cu tine și continui să trăiești cu un spirit optimist și plin de motivație.Ca să poți face alt om fericit, trebuie mai întâi să fii împăcat cu tine însuți. Nu poți da fericire cuiva dacă nu ai destulă și pentru tine. Nu întotdeauna cuvintele sunt cele potrivite pentru a explica. Nu mereu cuvintele pot sparge tăcerea. Uneori tăcerea e cea care sparge orice bariere și neînțelegerea din spatele lor. E una să vorbești și să aprobi și alta e să taci și să găsești puncte de legătură. Femeile întotdeauna s-au simțit bine alături de bărbații care le-au înțeles tăcerea.Cei care nu știu cum să reacționeze când taci și nu-și dau seama dacă în acel moment vrei să spui ceva sau nu mai ai ce spune nu-ți vor simți nici fericirea și nici tristețea. Trebuie timp sau compatibilitate mare ca să simți un om drag. Să-i cunoști reacția, gândul, motivele de fericire. Abia atunci poți spune că e dragoste la maxim. Pentru că dragostea nu e în săruturi mici și nici în îmbrățișări de ocazie. E în posibilitatea de a te regăsi și a înțelege.Cuvintele uneori sunt de prisos. Cuvintele nu spun decât despre o stare exterioară, una de multe ori superficială. Abia când știi e e în sufletul celuilalt poți să spui că te apropii de lumea lui. Abia când știi să citești tăcerea, poți să apropii un om drag. Dincolo de explozii de cuvinte, dincolo de nemulțumiri, supărări sau senzații de bine, e dragostea care nu se vorbește, dar se simte. Iar dacă cineva te simte așa cum ești, păstrează-l. Se prea poate să fie unul dintre puținii care te vor iubi cu adevărat.Cel care nu îți înțelege tăcerea, puțin probabil să-ți înțeleagă și cuvintele.

Lasă un comentariu